Rută: Tromsø - Kvaløya - Sommarøy - Senja - Lyngen Alpen - Tromsø, Norvegia. Perioada: 10 iulie - 14 august 2024. Echipa: Ștefan, Monica, Victor (2 ani și jumătate). Pregătirea și primele 3 zile.

5 săptămâni la nord de cercul polar, toți trei, cu bicicletele și cortul ❤️❤️❤️ Să o declar cea mai faină vacanță de până acum? Da, clar aș putea! S-au aliniat planetele și totul s-a împletit frumos. Nu zic că a fost mega ușor. Clar a avut și provocările ei vacanța asta, dar trăirile sunt de neînlocuit. 

Câteva date finale înregistrate:

Cu bicicleta: 550km cu 6100m+
Alergări: Monica 115km cu 6030m+ / Ștefan 185 km cu 7600m+
Drumeții / plimbări cu Victor: 170 km cu  3050m+ 

Ștefan a alergat ceva mai mult vacanța asta. Am ales amândoi alergarea în detrimentul zilelor lungi de pedalat. Pentru zone similare, unde e mult de explorat pe verticală și nu poți rata priveliștea de la înălțimi, chiar mi se pare combinația ideală. Oricum nu mai are Victor răbdare să stea mult în caleașca lui galbenă și îmi era un dor crunt să alerg pe munții mei preferați. La toamnă mă așteaptă primul mic ultramaraton montan din ultimii ani… ar fi bine să nu mă culc pe-o ureche și să zic “las’ că m-oi descurca și fără antrenament”.

O hartă cu locurile explorate (partea cu galben e din 2024):

Și câteva poze amestecate din vacanță:

După experiența din anul anterior cu bicicletele și cortul din Norvegia, când am zburat la Oslo și am pornit seara, obosiți în tură, iar ploaia a devenit constanta vacanței din 2023, am făcut ceva modificări pentru tura asta. Zburăm în nord, în Tromsø, acolo unde mă simt cel mai “acasă”. Poa’ să plouă, să ningă, simt că putem face față. Și altă decizie a fost să stăm 2 săptămâni în plus, una la sosire și încă una înainte de plecare, timp în care să ne acomodăm ușurel, iar apoi să ne liniștim după tură. Ștefan lucrează în perioada asta extra, iar eu cu Victor explorez zona, într-un ritm relaxat, sper eu.

Să scriu jurnalul pentru cele 5 săptămâni și să aleg din peste 5000 de poze și filmulețe nu prea am speranțe să reușesc, dar încep cu postarea asta ca să-mi dau un imbold. Peste câțiva ani, când memoria mea o să mă lase și mai tare, o să vreau să recitesc măcar câteva rânduri despre aventurile cu V.

Marți, ziua de dinaintea zborului / Zürich

Am venit pentru 2-3 zile în Zürich la niște prieteni. Urmează să plecam direct de aici. Ora 15.30 Victor încă nu doarme… și chiar aș avea nevoie de puțină liniște să mă concentrez. Încep emoțiile și o ușoară panică. Am senzația că tre’ să mai “trebăluiesc” mult la bagaje, iar cu Stefan parcă n-am apucat să stau de vorbă, să facem un plan mai exact de bătaie. Nu-mi fac griji de chestii uitate, căci aterizam în oraș mare și putem cumpăra cam orice în caz de nevoie / urgență. Însă după experiența nasoală de la aeroport de anul trecut din Munich, mă tot întreb ce ar putea să funcționeze prost și ce am putea face să fim pregătiți/pe fază etc.

#1 Miercuri, zbor direct Zurich – Tromsø / Aeroport – camping Tromsø / 17km, 130m+

Decidem să ne lase pe noi (Monica și Victor) la aeroport, cu toate bagajele, să ducă doar Ștefan mașina în parcarea cu plată și apoi să pedaleze cam 30 minute înapoi.

Între timp, încerc să aranjez bagajele încă destul de haotice, să pregătesc cutiile pentru biciclete (25 CHF bucata parcă), cumpărate din aeroport. Diverse mărunțișuri. Victor a crescut și este destul de înțelegător acum să nu o ia la goană, ci să își facă de lucru pe lângă mine sau să mă ajute. Ajunge și Ștefan. Pe aeroport în Zurich este obligatoriu să le transportăm în cutii. Altfel nu le primesc. Pentru întoarcere însă sper că vom găsi o soluție ok căci le vom arunca la sosire.

Primul hop l-am trecut. Am pregătit toate bagajele și pornim trăgând de toate cele spre check-in, unde e ditai coada. Mai avem 3 ore până la decolare. Teoretic e timp, practic… am mai pățit să dureze totul o veșnicie. Cu copil mic (nedormit), biciclete și cărucior mare suntem destul de atipici. Spre norocul nostru suntem redirecționați spre un check-in dedicat familiilor cu copii, unde e coadă decentă, iar “bulky luggage” e chiar lângă. Ne acceptă și bagajele noastre ambalate în clasicele pungi Ikea, întărite cu folie alimentară și “scociu’ gri”, esențial în orice tură. În fiecare pungă Ikea am pus doi coburi și ceva gentuțe între, care sper să și protejeze prinderile.

Gata, după doua ore de transpirat la propriu si ceva emoții, am scăpat de bagajele de cală și cele 3 biciclete. Partea cea mai grea pentru mine. Trecem de controlul de securitate și mai stăm puțin la o zonă amenajată pentru copii, unde primim pantaloni scurți gratis pentru Victor. Ai lui s-au murdărit și nu aveam la mine alții mai subțiri pentru căldura din Elveția. Foarte tare locul de joacă și faptul ca aveau hăinuțe care păreau second-hand (curate), unele gratis, altele cu 5 – 20 CHF.

Ne grăbim spre poarta de îmbarcare, unde sunt în sfârșit mai liniștită. Acum stăm în avion. A decolat cu o oră întârziere. Victor a adormit abia după decolare, aproape de ora 4. S-au analizat instrucțiunile de siguranță cu lux de amănunt, am văzut alte avioane decolând, am văzut cum se fac casele și mașinile din ce în ce mai mici sau cum plutesc norișorii pufoși. Rămâne fixat pe “Masca galbena cade tavan” și “Pantofi cu toc”. Nu ne mai facem griji de programul de somn cât timp îi este bine.

Victor are pentru prima data  locul lui în avion. Până acum îl țineam în brațe. Cât lux! Și e premieră când adoarme liniștit, fără ajutor. Se trezește cu juma de ora înainte de aterizare, mănâncă ceva și se bucură de priveliștea de la geam. Ce fain ca ne-au dat locuri unul lângă celălalt. Observ deja din avion locuri pe unde am mai fost cu Stefan “în tinerețe”😄

Pe la 7 seara aterizăm, pe la 20.30 începem pedalatul. Aș zice că ne-am mișcat destul de repede cu pregătitul bicicletelor. Norvegia ne întâmpină cu soare de data asta. Mirosul de care îmi era dor, pescărușii gălăgioși, culorile la ceas de seară, munții, apa… ❤️ Parcă și noroiul îmi sclipește aici 😄

Oprim la market și luăm un minim necesar, căci pur și simplu nu mai avem loc în bagaj. Am luat parcă prea multe cu noi de data asta. Pentru frig, pentru lucrat, pentru plaja, pentru ploi interminabile etc. Va trebui să regândim coburii pentru tura de 3 săptămâni și să lăsăm o parte în camping daca s-o putea.

Știu că e târziu, dar soarele nu apune, e așa plăcut afară acum, că nu pot rămâne indiferentă la plaja din drum – Telegrafbukta (Telegraph Bay). Mâine plouă. Vreau să mă bucur puțin de ea cât am ocazia. Ah, nopțile albe!

Sunt acasă aici ❤️ De data asta cu tot cu puiul mic iubit. 

Din 10 minute cât am zis că stăm s-au făcut vreo 40, dar asta e. Stefan devine cam morocănos. Ce e drept ajungem în camping după ora 23. Traversăm centrul orașului, îl corup pe Ștefan să o luăm pe mal că e mai drăguț 😄, apoi podul și încă puțin de pedalat.

Până ne băgam la somn, inclusiv Victor, se face 1 noaptea. Te și induce în eroare lumina de afara… O sa ne adaptăm în 2-3 zile și la temperaturi și la lumina, zic eu.

*în căutarea locului de cort în miez de noapte

Ruta Strava, de la aeroport spre camping, cu oprire la plajă: www.strava.com/activities/11858152376

#2 Joi, camping Tromsø / plimbare și scurtă alergare

Dimineață Victor își termină somnul mult prea scurt pe la 7 fără ceva, apoi se joacă în cort peste o oră, uitându-se la doi somnoroși care credeau că îl vor corupe la încă o tură de somn. Toată dimineața e pe modul “sunt distrus, dar nu pot să dorm; ce știu însă foarte bine este să fac scandal din orice”.

După mic dejun facem o plimbare prin camping și ghindocul pică lat pe la 12 și ceva, pentru câteva ore :)). Ștefan are zi de lucru.

Când își termină V. somnul de frumusețe, mergem la supermarket. Eu pe jos, cu rucsacul în spinare, alergând după Victor care e cu bicicleta. Nu prea m-a crezut ca e drum lung până acolo. Spre final ajung totuși cu el și cu bicicleta în brațe. Ca orice mămică aventurieră care se respectă 😄. La întoarcere se activează la pedalat în viteză si pe asfalt și pe potecă, exceptând când e coborârea prea abruptă. Mă uit la el cu uimire și cu ceva stres, normal. E clar că vrea să țină pasul cu tati, care a venit spre noi după ziua de lucru.

Pe Strava am adunat azi cam 8 kilometri de plimbare cu piciul. Seara o petrecem la căldurică și confort, în bucătăria comună a campingului.

După nouă seara mă adun să ies la o mini-alergare de dezmorțire, jumătate de oră pe potecile cunoscute de lângă camping. E bine.

Link Strava plimbare Tromsø cu Victor: www.strava.com/activities/11864669372
Link Strava scurta alergare lângă camping: www.strava.com/activities/11864945152

#3  Vineri, camping Tromsø / cu bicicleta la vizitat 18km, 160m+ / alergare Ștefan 12km

Victor încă se acomodează. Somnul de noapte la cort e foarte ok, fără treziri. Uau… chiar s-au dus vremurile când se trezea din jumătate în jumătate de oră sau hai, la o oră în nopțile mai bune. Nu adună multe ore pe zi nici acum, dar oricum e altă viață.

Azi reușesc sa cuplez caleașca lui Victor la bicicleta mea și să mă învârt prin Tromsø vreo 7-8 ore. Stefan iese la o alergare în pauza de prânz din ultima zi de lucru înainte de concediu.

Pe la pădure și un loc de joacă, apoi la pedalat că poate își face somnul de prânz. Vreau să merg la grădina botanică, dar e neplăcut drumul, cu mult trafic, așa că o iau în sens opus, prin centru, spre plajă. Pe străzile centrale se lucrează, nici pe acolo nu-i ok. Se trezește Victor înainte de destinația unde visam să petrecem o după-amiază relaxantă. E ușor supărat și decidem să rămânem în zonă. Intrăm la Aquarium. Se bucură de foci, de aricii și steluțele de mare colorate.

Mai facem un popas de joacă în centru, apoi niște cumpărături și deja e trecut de 6 seara. După o zi mai răcoroasă, cu ploicele, avem parte și de un strop de soare.

Când mă apropii de camping… surpriză! Victor adoarme în caleașcă. E 7 seara și mutările nu sunt cu succes. Deci distracție iar la 12 noaptea, după ce desenează, aleargă, se dă pe bicicletă și se joacă cu mingea pe stadion cu Ștefan. Doar doar i-o mai scădea energia.

Puțin după miezul nopții adoarme. Profund, până dimineața târziu (până pe la 8). Îi priește aerul de aici și viața la cort 😊. Iar eu am 8 ore de somn neîntrerupt. Parca sunt prea odihnita 😀 Am cam uitat cum e.

Link Strava tură bicicletă Tromsø, cu Victor: www.strava.com/activities/11871596728
Link Strava alergare Ștefan: www.strava.com/activities/11869707877

De sâmbătă începe cu adevărat vacanța în trei, căci până acum Ștefan a lucrat în timpul zilei. Urmează 3 săptămâni în care plănuim să facem clasica tură cu bicicletele și cortul, care să includă insula Senja. Prima parte a rutei ar fi similară cu cea din 2017 și 2018.  Ne orientăm pe drum, pe unde o luăm, dacă spargem în două ture mai mici sau mergem spre Lofoten… sau, sau, sau. Știm zona, să vedem cum ne mișcăm și cum o să fie vremea. Sper să ne putem adapta rapid la condiții.