Data: 28 feb 2015.
Ruta: Berlin – Strausberg.
Echipa: Monica, Stefan, Calin.

Începem sâmbata cu un mers clasic la piață (clasic pentru zilele când nu plecam din oras), puțină socializare la o cafenea portugheză (cu muuulte pasteis de nata) si pornim pe la prânz, în formație de trei, la o plimbare cu bicicleta. Nimic documentat, doar cât să spargem gheața pe anul ăsta. Am aruncat de dimineață un ochi pe hartă, am găsit o zonă verde relativ aproape unde n-am mai fost si asa am decis încotro s-o luăm.

E micuță si drăguță piața de sâmbătă din Boxi si sunt câtiva de la care ne-am obisnuit să cumpărăm legume mai gustoase. Cam scumpe ce-i drept, dacă facem comparație cu România. Dar am prins încredere că sunt ok.

Ne întâlnim si cu un prieten de la cursul de germană si aflăm că e azi e ziua lui. Numa’ bine să-l sărbătorim la o cafea. Târziu, o luăm din loc împreună cu Calin. Nu e înca prea cald pentru biciclit, dar măcar e soare. Si-mi lipseste tare mult soarele. Iubesc iarna, dar pe/la munte, nu pe cea berlineză.

Ne întreptăm către Strausberg, un orăsel vechi situat la aprox 30km est de Berlin, cunoscut sub numele de “orasul verde de lângă lac” (“Die grüne Stadt am See”). Sună promițator. Partea bună este că avem si S-Bahn în caz că se face prea târziu si nu vrem să continuăm pe biciclete.

 

*magazin de biciclete din Atlandsberg

O colecție simpatică de biciclete sau doar componente refolosite în mod artistic am gasit aici: www.inspirationgreen.com/bicycle-art.html.

Ruta nu e chiar cea mai pitorească. La început e prin Berlin si încercăm să scăpăm cât mai repede de aglomerație. Au fost si porțiuni plăcute, prin pădure si cu traseu asfaltat pentru bicicleta, dar destul de scurte.

Ne gândeam că vom face o tură circulară, însă am plecat destul de târziu si n-am mai avut timp sau chef să ne întoarcem pe frig si noapte. M-ar fi tentat parcă puțină forțare după ce ne-am refăcut forțele la un restaurant, dar când m-am asezat înapoi pe sa…. mi-am dat seama ce chin ar fi sa mai biciclesc încă 40 km. Până la gara nu am mai avut tupeu să mă asez si am avut nevoie de pernă sub fund câteva zile. Deci…pantaloni, Monica! Poate-ti cumperi si tu echipament adecvat!