Data: 6 martie 2016.
Destinația: în jurul casei, Altstätten, St. Galler Rheintal

Weekend cu un concert, o fugă până în München și-o alergare lungă pe Valea Rinului.

A venit primăvara, dar aici au cam început ninsorile. Singura dimineață cu soare a fost vineri, când o alergare pe dealul din spatele casei ne-a umplut de bucurie. Vai cât de fain e să-ți începi așa ziua!

Chiar nu mai încăpeam de bucurie, cu toate că tocmai urcasem în alergare 200m. Și uitându-ma la statistici am scăzut cu 2 minute timpul în care am urcat delușorul ăsta. Oare cât o să mai scad până în toamnă? Să nu mai zic că acum o lună îmi dădeam duhul pe el…

Sâmbătă soarele se ascunde bine și o dă iar într-o ninsoare apoasă. Nouă oricum ne vâjâie capul de la berea de aseară așa că pe la prânz ne urcăm în mașină si o luăm spre Munchen – la un magazin unde sperăm să găsim adidași și la niște prieteni in vizită. Partea de shopping iar ne lasă cu buza umflată, dar pe Mitani ne bucurăm că i-am văzut.

Duminică se face frumos afară, dar eu mă simt leneșă și decid să încerc o alergare mai lungă pe plat. Ușurel, fără să-mi mai sară inima din piept și să gâfâi la nesfârșit. Multă lume e la călărit, alții au ieșit cu câinii la plimbare. Cu alți alergători nu ne-am intersectat.

Ștefan a declarat azi că nu crede că o să-și mai dorească să locuiască la oraș :).

A fost plăcut și ușor, dar a doua zi am descoperit că iar s-a supărat glezna pe mine. Nu-i place pe plat deloc se pare.

Alergarea pe strava:

și ghioceii din spatele casei pe care-i urmaresc de ceva vreme; au trecut prin ploi, ninsori și tot frumoși au rămas: